Așezată într-o poiană, înconjurată de un peisaj mirific, Mănăstirea Prislop se află la 13 km de Hațeg. De aproape șapte secole, ea reprezintă unul dintre cele mai importante așezăminte religioase ortodoxe din Transilvania.
A fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea de Părintele Nicodim, ulterior sanctificat, considerat astăzi drept reorganizatorul și îndrumătorul monahismului românesc la începutul Evului Mediu. El a venit din Țara Românească, unde ctitorise mănăstirile Tismana și Vodița.
Mănăstirea Prislop a fost construită în același stil TRICONC și este singura de acest fel din Transilvania. Al doilea ctitor al mănăstirii a fost Domnița Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Basarab, refugiată în Transilvania după moartea tatălui său. Se spune că Domnița Zamfira era foarte bolnavă când a venit la Prislop și s-a vindecat bând apă din izvorul cu puteri tămăduitoare din curtea mănăstirii. Mormântul ei se află în pronaosul bisericii. Avutul cel mai de preț al mănăstirii este icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, dăruită tot de domnița Zamfira în 1580, când s-a încheiat reconstruirea bisericii.
Unul din stareții mănăstirii, Ioan de la Prislop, a fost timp de 20 de ani (1585 -1605) Mitropolit al Transilvaniei. Mănăstirea Prislop a avut o existență zbuciumată. A fost incendiată în 1762 din ordinul generalului Bukow, iar călugării ortodocși au fost alungați. Aproape două secole a aparținut Bisericii Romane Unită cu Roma (greco-catolică).
A revenit la cultul inițial în octombrie 1948. O luna mai târziu a fost adus la Prislop Părintele Arsenie Boca. Licențiat în teologie și absolvent al Academiei de Arte Frumoase din București, el este considerat al treilea ctitor al mănăstirii, pentru că timp de 41 de ani cât a fost stareț și, apoi, duhovnic al mănăstirii, a reorganizat-o, a reconstruit-o și a pictat-o, dându-i strălucirea de astăzi. Din 1976, Mănăstirea Prislop este mănăstire de maici. În 1991 a fost înființat, în incinta ei, Seminarul Teologic Monahal Sfânta Ecaterina, cu o durată de școlarizare de cinci ani.
Unele maici și eleve își desăvârșesc talentul artistic continuând vechiul meșteșug românesc al pictării de icoane pe sticlă. Școlilor seculare de iconari de la Nicula, Arpas sau Laz li se alătură acum cea de dată mai recentă, de la Prislop.
