Mănăstirea Colț avea un turn fortificat, unde călugării păstrau obiecte de valoare și se adăposteau în caz de pericol.
Au fost vremuri, în Evul Mediu, când Mănăstirea Colț nu era un simplu lăcaș de cult. Pe atunci jafurile și atacurile erau foarte frecvente. Și de aceea mănăstirea avea un turn fortificat, unde călugării păstrau obiecte de valoare și se adăposteau în caz de pericol.
Turnul avea ziduri groase de peste un metru și ferestre înguste de unde călugării puteau trage, fără să poată fi țintiți la rândul lor.
Astăzi, la Colț, se mai păstrează, încă, turnul fortificat și poveștile oamenilor care au fost legați de mănăstire. Una dintre ele este cea a ctitorului lăcașului de cult. Se spune că acesta a fost îngropat în biserica mănăstirii. Și că osemintele sale sunt sfinte.